Galeria de Artă europeană numără peste 100 de lucrări de pictură, sculptură şi artă decorativă, primele fiind cele mai numeroase. Printre acestea se regăsesc lucrări realizate de autori din Italia, Franţa, Olanda, Flandra, Germania, Anglia, Austria, Ungaria, Rusia ş.a.,  datînd din secolele XVI-XX.

Alegerea lucrărilor prezentate în Galerie a fost bazată pe preeminenţa valorică a acestora, urmată de surprinderea unor diversităţi tematice a genurilor stilistice.

În istoria artei şi culturii europene Renaşterea a fost o epocă remarcabilă de a cărei însemnătate contemporanii şi urmaşii au fost pe deplin conştienţi. În Italia, unde a început, creaţia artistică a îmbrăcat formele cele mai mature -- Luini Bernardino (1480/1485—1532), Sfînta Ecaterina din Alexandria; anonim, Sf.Familie cu Ioan Botezătorul, sec. XVI; anonim, Închinarea Magilor, sec. XVI ş.a.

Caracteristica esenţială  a artei secolului XVII o reprezintă unitatea diferitelor manifestări artistice, în special, a două stiluri – barocul şi clasicismul. Cultura baroc a dat naştere unor elemente caracteristice– optimismul, sinteza, dragostea de viaţă şi, în acelaşi timp, a introdus contrastele dintre cer şi pămînt, real şi fantastic, rafinat şi grotesc -- Jan Brueghel (1568-1625) (zis de Catifea), Venus în fierăria lui Vulcan; anonim, sec. XVII (Cercul lui Pietro de la Vecchia (Muttoni), Irod şi Salomeea; Pietro Liberi (1614-1687), Bethsabeea ş.a.

În secolul XVII iau amploare următoarele genuri:  portretul, peisajul, natura statică - Aert van der Neer (1603-1677), Peisaj cu clar de lună; Nicolaes Maes, (1634-1693), Portretul unui tînăr; anonim, sec. XVII, Flandra, Copiii  lui Carol I Englezul, 1635 (după originalul lui Antoon Van Dyck, 1599-1641),  Joris Van Son (1623-1667), Flandra, Natură statică.

Clasicismul secolului XVIII (neoclasicismul) a păstrat imaginea generală a veacului trecut, căpătînd totodată, o integritate stilistică. Genul portretului, reprezentativ pentru maeştrii francezi a atins culmi desăvîrşite, păstrînd o anumită înclinare spre festivism -- Pierre Gobert (1662-1744), Portretul fiicei regentului Philippe de Orleans; anonim, sec. XVIII, Portret de bărbat.

Arta italiană a înregistrat realizări considerabile doar în Veneţia. Pînă în anii ’70 ai secolului XVIII barocul era dominant, în timp ce clasicismul încă nu se răspîndise : anonim, sec. XVIII, Canalul Mare cu podul Rialto în Veneţia.

Sfîrşitul secolului XVIII – începutul secolului XIX a însemnat o perioadă strălucită pentru Anglia. Tendinţele raţionale răspîndite pe larg în această ţară au constituit un teren fertil pentru dezvoltarea clasicismului: John Cairns, sec. XIX, Anglia, Peisaj cu lac, John H. Oswald, sec. XIX, Peisaj.

Dezvoltarea artei în Germania secolului XVIII s-a aflat sub influenţa bisericii catolice. Clasicismul a căpătat o formă mai consolidată către sfîrşitul secolului. Portretele şi peisajele se caracterizau prin simplitate şi măreţie: Vinzenz Fisher (1729-1810), Peisaj, 1792; Christian Wilhelm Ernst Dietrich  (1712-1774), Portretul unui turc ş.a.

În secolul XVIII arta rusă se impune tot mai mult pe arena europeană. Petru I invita cu regularitate artişti din străinătate. Portretul era genul dominant: Iohann Baptist II Lampi(1775-1837), Rusia,  Portretul unui necunoscut; anonim, sec. XVIII, Portretul lui Petru I; anonim, sec. XVIII, Rusia, Portretul împărătesei Elizaveta Petrovna ş.a. Clasicismul a devenit stilul principal care s-a format şi s-a desăvîrşit cu un secol mai tîrziu decît în alte ţări europene: Anton Losenko (1737-1773), Apostolul Andrei.

Arta de la sfîrşitul secolului XVIII – începutul secolului XIX se caracterizează prin noi tendinţe. Alături de un nou stil – romantismul,  realismul ia amploare şi rolul lui în consolidarea artei europene este unul deosebit. Solitudinea şi caracterul individual al personajelor reprezintă principalele caracteristici în portretele acelei perioade: Frederico Ruiz (?) (1837-1868), Spania, Portretul împăratului Austriei Franz Joseph I, Ludwig Anton Maria Kriebel, sec. XIX, Germania, Portretul unui necunoscut, 1845 ş.a.

În ce priveşte peisajul, în acest răstimp, primatul îl deţine Germania: Wilheim Alexander Meyerheim (1815-1882), Peisaj de iarnă, Carl Tribel  (1825-1885), Peisaj; Adolf Schmidt (1827-1880), Germania, Jocul cailor în munţii Alpi ş.a.

În Rusia, romantismul  s-a remarcat în creaţia mai multor artişti: Karl Briullov, (1799-1852), Portret de bărbat, Orest Kiprenski (1782-1836), Rusia, Fata cu fructe, 1831, Vasili Tropinin, 1776-1857), Portret de bărbat. În cea de-a doua jumătate a secolului XIX s-a constituit mişcarea peredvijnicilor. Anume în această perioadă au fost elaborate lucrări cu teme istorice, s-a dezvoltat peisajul naţional rus - Aleksei Savrasov (1830-1897), După furtună, Ivan Şişkin (1832-1898), Pini. 1884,  Ivan  Aivazovski (1817-1900), Dimineaţă pe ţărmul Crimeii. 1865, precum şi portretul psihologic: Grigori Measoedov (1834-1911), Portret de femeie.

Un loc aparte în cadrul Galeriei îl ocupă lucrările de miniatură, remarcate prin rafinament şi eleganţă. Acestea au fost realizate de artişti cunoscuţi, precum Vladimir Borovikovski (1757-1825), Portret de bărbat în turban, guaşă, fildeş; anonim, înc. sec XIX , Portret de bărbat, guaşă, fildeş, Monogramist, sec.XIX, Franţa, Portretul lui Napoleon Bonaparte,  guaşă, fildeş.

Expoziţia este armonios completată cu lucrări de sculptură şi artă decorativă: anonim, sec. XVII, Germania, Cortegiul magilor (Milhior, Baltasar, Gaspar) , lemn policrom; Claudion (Claude-Michel) (1738-1814), Franţa, Faun plîngînd, bronz; anonim, sec. XVIII-XIX, Franţa, Afrodita, bronz; anonim, I-a jum. a sec. XIX, Germania, Meissen, Florăreasă, porţelan; anonim, sec. XVIII, Germania, Meissen, Scenă de curtoazie, porţelan ş.a.

Respectiva expoziţie ne oferă ocazia să urmărim constituirea şi dezvoltarea diverselor stiluri şi genuri pe parcursul cîtorva secole de existenţă a şcolilor europene de artă.

AdmirorGallery