Colecția Artă Religioasă

       Muzeul Naţional de Artă al Moldovei deţine o colecţie valoroasă de artă religioasă. Colecţia e compusă din circa 1200 de piese: icoane, obiecte de cult, cărţi bisericești, etc.

       Colecţia s-a constituit în rezultatul unor expediţii pentru studierea operelor de cult, muncă iniţiată de istoricul și criticul de artă Kir Rodnin, la începutul anilor 60 ai secolului trecut în colaborare cu Ada Zevin, pictoriţă și critic de artă, asistaţi de un grup de restauratori și muzeografi.  În baza unei Hotărâri de Guvern (nr. 287 din 29 august 1968) a fost constituit Fondul Republican de Artă Medievală din Moldova, ca o subdiviziune a muzeului.

       Singura icoană basarabeană, aparţinând incontestabil secolului al XVI-lea este Maica Domnului Hodighitria care provine din biserica Sf. Ilie din Chișinău (astăzi nu mai există).

       O altă icoană, datată cu sfârșitul sec. XVII - începutul sec. XVIII, este Prorocul Moise ce provine din biserica Adormirea Maicii Domnului, satul Sănătăuca (Soroca). Icoana respectă canonul iconografic și este de origine greacă, fapt confirmat de inscripţia în greacă de pe sulul din mâna prorocului. 

       Printre autorii operelor care datează cu secolele XVIII–XIX se cunosc numele unor meșteri iconari: zugravul Gherasim, sculptorul Ștefan, călugărul Iezechil, Ioan Iavorschi, Mihail Leontovici, Constantin și Mardare, Ioan Dămășcanu.

       Un loc aparte în arta religioasă din Moldova secolelor XVII-XIX îl constituie icoana populară. Una din paticularităţile ei este ambianţa rustică cu o expresivitate coloristică sonoră, cromatica redusă la doar cîteva culori și tratarea naivă a subiectelor, reprezentând o viziune strict frontală a chipurilor. Cele mai timpurii icoane de factură naivă sunt: Iisus Pantocratorul și Maica Domnului Hodighitria, datate cu secolul al XVIII-lea, icoane din biserica de lemn a satului Boroseni (Edineţ). 

       Arhaismul formei și ingeniozitatea zugravilor populari se manifestă și în icoanele Visul lui Iacob și Bunul Păstor, care constituie o interpretare directă a pildelor biblice.

Alte două icoane de o certă valoare artistică au fost semnate de zugravul popular Mihail Leontovici: Maica Domnului cu Pruncul Iisus pe tron (1803) și Sfântul Gheorghe ucigând Balaurul (1806).

       În secolul  XIX  se constată o evidentă creștere a numărului de icoane semnate și datate. Printre autorii operelor de la începutul secolului XIX se remarcă un cuplu de maeștri talentaţi: zugravul Gherasim și sculptorul Ștefan, lăsând ca moștenire iconostasul bisericii Sf. Dumitru din satul Cogâlniceni (Orhei).

       Icoana basarabeană din secolul XIX dezvoltă tradiţiile iconografice anterioare, propunând însă o nouă modalitate de tratare a canoanelor prestabilite și o varietate largă a subiectelor iconografice abordate. Alături de imaginile lui Hristos, ale Maicii Domnului și ale Sfântului Nicolae, ale arhanghelilor Mihail și Gavriil sau ale Sf. Gheorghe în icoane își fac apariţia chipurile Sfintei Varvara, Mariei Magdalena, Sfântului Haralampie sau motivele biblice Visul lui Iacob, Bunul Păstor etc. 

       Icoanele semnate de Ioan Iavorschi se remarcă prin rafinamentul desenului și al culorii, accentuate de textura în relief a suprafeţelor. Icoanele Iisus Hristos pe tron și Maica Domnului cu pruncul pe tron de la biserica Sf. Nicolae din satul Horodiște sunt elocvente în acest sens. Alte câteva icoane de la biserica din satul Ivancea (Orhei) – Maica Domnului cu Pruncul, 1827 și Arhanghelul Mihail, 1827 relevă evoluţia stilistică a lui Ioan Iavorschi. Elementele icoanelor sunt realizate în relief, fiind poleite cu aur și argint; bogăţia decorului, gradaţiile clarobscurului în pictarea mâinilor și a feţei denotă influenţa clară a barocului.

       În a doua jumătate a sec. XIX elementul laic se păstrează mai ales în icoanele pictate de călugărul Iezechil pentru catapeteasma bisericii Sf. Nicolae a Mănăstirii Căpriana – e vorba despre chipurile profeţilor Aaron și Moise, a prorocilor David și Iezechil.

       Observăm influenţa laică și la iconarii Constantin și Mardare în pictarea catapetesmei de la biserica din satul Baimaclia. Motivul Buna Vestire e lipsit de contur, iar forma și volumul figurilor sunt redate în tonalităţi deschise sau închise.

       În colecţia de Artă Religioasă se păstrează cîteva icoane semnate de pictorul basarabean Pavel Piscariov – Iisus Pantocrator, sec. XIX-XX, Maica Domnului cu Pruncul, sec.XIX-XX și Sfântul Împărat Constantin, 1932.

       Colecţia de Artă Religioasă a fost îmbogăţită și prin donaţii. În anul 2007 a fost oferită o donaţie de 17 opere de către pictoriţa Aurelia Roman. O altă donaţie imporantă de icoane a avut loc în anul 2013. E vorba de douăzeci de icoane pe sticlă și una pe lemn din Transilvania secolelor XIX-XX, donată de pictorul și colecţionarul român Sever Săsărman.

       Graţie eforturilor de conservare și restaurare depuse de către specialiștii din cadrul Laboratoarelor de Restaurare al muzeului, aceste opere valoroase sunt astăzi accesibile publicului larg.

       Într-o lume ireversibil sedusă de viteză și tehnologii, icoana invită la repaos, introspecţie și conștientizare a ceea ce suntem sau ar trebui să fim. Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, prin piesele Colecţiei de Artă Religioasă prezentate în expoziţia permanentă, oferă un spaţiu pentru refugiu și reflecţie, dar și bucuria de a admira opere de o certă valoare artistică.