„Abundență” este un proiect expozițional care celebrează bucuria feminină de a trăi, fertilitatea, sexualitatea, comuniunea cu lumea organismelor vii și cu natura neînsuflețită. Gânditoarea franceză Hélène Cixous a folosit termenul psihanalitic jouissance pentru a descrie un model de feminitate împlinită, ca rezultat al împletirii libidinale a factorilor intelectuali, fizici și spirituali. Jouissance psihosomatic este un semn al plăcerii non-ierarhice și orizontale, o sursă de autodeterminare, independență și forță creatoare feminine.
„Abundență” este totodată o prezentare a scenei artistice tinere și foarte tinere din Polonia. Cele mai populare medii artistice pentru această generație sunt pictura și arta bidimensională, supuse unor intervenții în diverse materiale și tehnici, caracteristice meșteșugurilor și activităților casnice. Expoziția cuprinde creația a șaisprezece artiste poloneze.
Expoziția este concepută pentru patru săli de expoziție ale muzeului. Referitor la dispunerea spațială, ea va cuprinde patru secțiuni tematice, intitulate „Cotidianul”, „Narațiuni”, „Tămăduitoarele”, „Geometrie corporală”.
Cotidianul
În această secțiune încercăm să povestim publicului moldovenesc despre viața cotidiană din Polonia, din perspectiva existențială a artistelor care o prezintă în tablouri. Le-am invitat în expoziție pe Agata Kus, cu scene de viață boemă la Cracovia, pe Marta Nadolle, cu o poveste despre viața modestă de profesor la Varșovia, pe Karolina Bacer cu piese de tufting despre viața problematică de familie, reprezentată prin obiecte de bucătărie, și pe Małgorzata Mirga- Tas, cu tablouri-reportaj dintr-un sat rom din zona Czarna Góra.
Arta Narațiunii
La cea mai tânără generație observăm nu numai tendința discursului autobiografic, ci și dorința creării, prin intermediul picturii, a unor istorii inventate, în slujba mișcărilor de emancipare. Anna Grzymała este autoarea unor povești despre o societate de basm a viitorului, Julia Woronowicz transcrie istoria Poloniei în așa fel încât eroii masculini sunt înlocuiți de femei – printre altele de războinice slave. La rândul ei, Viola Głowacka face
trimitere la protestele femeilor din Polonia sub forma unei povești despre femei-cavaleri care se luptă cu balauri.
Tămăduitoarele
Tema tămăduitoarelor, a vrăjitoarelor, femeilor „știutoare” face referire în mod metaforic și simbolic atât la legătura primordială a fertilității femninine cu natura, cât și la percepția precreștină, păgână a corporalității, a libertății sexuale și, după cum se crede, a poziției
superioare a femeii în societățile primitive. În această secțiune vom prezenta broderiile de hârtie rizomatoase, monumentale, de câțiva metri ale Ninei Paszkowska, femeile contopite cu natura într-un singur organism din tablourile Nataliei Bażowska, sculpturile șamanice ale Aleksandrei Liput, eroinele htonice din tablourile Martynei Borowiecka și personajele feminine-vampir din pictura Dorotei Kuźnik.
Geometrie corporală
Artistele practică într-o viziune proprie și abstracția geometrică. Acestei direcții – de la natură raționale și teoretice – îi conferă o dimensiune nouă, umanistă și corporală. Kinga Popiela își percepe pictura ca pe un rezultat al mișcărilor și reflexelor corpului său biologic. Abstracția geometrică a Annei Panek rezultă nu din mișcarea pensulei, ci din acțiunea de a coase împreună, manual, materiale colorate. La rândul ei, Martyna Ścibior alege un material cu conotații corporale și de gen, creând tablouri abstracte cu ajutorul lacului de unghii. Agata Bogacka este creatoarea celei mai nedefinite, nehotărâte și moi „geometrii”, iar pânzele ei „goale”, abstracte, se remarcă printr-o atracție subtilă, erotică.
Curator: Dorota Monkiewicz
Artiste: Karolina Balcer, Natalia Bażowska, Agata Bogacka, Martyna Borowiecka, Viola Plaga-Głowacka, Ania Grzymała, Agata Kus, Dorota Kuźnik, Aleksandra Liput, Małgorzata Mirga-Tas, Marta Nadolle, Anna Panek, Nina Paszkowski, Kinga Popiela, Martyna Ścibior, Julia.
Expoziţia va fi deschisă in perioada – 4 aprilie – 18 mai 2025.
